1. Cărturarii vremii, cu toți fariseii,
Preoții cu barbă, acei învățați,
Plini de a lor ură, cruzi peste măsură,
Strigau după Isus căci e vinovat.
Fața cea senină de sânge e plină,
Bice fără număr trupul I-au brăzdat;
Plini de răutate, călăii Îl bate,
Chinul greu de moarte El a îndurat.

R: „La moarte, la moarte!” striga mulțimea fără milă,
„Să moară, pe cruce, să moară Mielul fără vină!”

2. Urcă dealul crucii, pentru noi Se frânge,
Ca un miel Se duce spre a fi junghiat.
Sub povara crucii Îl vezi cum se stinge,
Salvatorul lumii pentru al nost’ păcat.
Cel ce altădată, cu un glas de Tată
Îi chema la Sine pe cei apăsați
Vorbind cu putere, primeau mângâiere
Cei loviți de soartă, cei îndurerați.

3. O, Isuse dragă, n-aș putea vreodată
Pentru a Ta iubire să Îți răsplătesc;
Pentru drumul crucii, pentru al Tău sânge,
Azi, plângând Isuse vreau să-Ți mulțumesc.
Vino mai degrabă, din cereasca-Ți slavă,
Și mă ia acasă, lângă pieptul Tău;
Vreau o veșnicie să Îți cânt mărire
Căci pentru vecie Tu ești Dumnezeu.